SCRISOARE CIRCULARĂ Aprilie/Mai 2019

O trimitere biblică

« »

DOMNUL ne-a spus ce cuprinde o astfel de trimitere: „…cum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi (Ioan 20:21). Pavel a putut da mărturie despre aceasta atunci când a relatat chemarea sa: „Te-am ales din mijlocul norodului acestuia şi din mijlocul Neamurilor la care te trimit, ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină, şi de sub puterea Satanei la Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi” (Fapte 26:17-18).

Îndemnul pe care Pavel l-a dat tovarăşului său de slujbă Timotei este valabil şi pentru mine şi de asemenea pentru fiecare slujitor al lui Dumnezeu: „Să păzeşti porunca, fără prihană şi fără vină, până la arătarea Domnului nostru Isus Hristos…” (1Tim. 6:14).

Trebuie ca mai întâi DOMNUL să dea o însărcinare pentru ca apoi aceasta să poată fi dusă la îndeplinire. Pavel a avut o însărcinare; el a putut mărturisi despre ziua, ceasul și locul şi despre ceea ce i s-a spus (Fapte cap. 9, 22, 26). Moise a fost în stare să facă acelaşi lucru (Ex. 3), la fel şi Iosua (cap. 1). Isaia a relatat: „Am auzit glasul Domnului, întrebând: «Pe cine să trimit şi cine va merge pentru Noi?» Eu am răspuns: «Iată-mă, trimite-mă!»” (Is. 6:8). Toţi adevăraţii slujitori ai lui Dumnezeu pot da mărturie despre însărcinarea lor. Fratele Branham s-a putut referi la 11 iunie 1933, la 7 mai 1946, la 28 februarie 1963, la perioada dintre 17 şi 24 martie 1963, toate acele date când DOMNUL i-a dat îndrumări deosebite.

La fel pot şi eu să privesc în urmă la trăirile deosebite, începând cu cea din 2 aprilie 1962, în care DOMNUL mi s-a adresat cu „slujitorul Meu” şi pot da mărturie atât despre timpul şi locul, cât și despre ceea ce mi-a poruncit El cu glas puternic de fiecare dată. Prin harul lui Dumnezeu, am ascultat cu credincioşie fiecare îndrumare pe care mi-a dat-o DOMNUL – totul prin harul care însoţeşte o chemare şi o trimitere divină.

În Scrisoarea circulară din decembrie 2005 am menţionat câteva din îndrumările şi trăirile supranaturale pe care mi le-a dat DOMNUL Cel credincios. Astfel de lucruri nu s-au mai întâmplat din vremurile descrise în Biblie. Dar pentru că am ajuns în cea mai importantă perioadă de timp din întreaga istorie a planului de mântuire, DOMNUL ne-a arătat că El se îngrijeşte de Biserica Sa. Însărcinarea trebuie îndeplinită fără prihană şi fără vină, aşa cum a scris Pavel.

Am semnat prima mea scrisoare circulară din septembrie 1966 cu cuvintele „Din însărcinarea Lui” şi aşa am continuat până în ziua de astăzi. Nimeni nu-şi poate închipui ce înseamnă să auzi glasul puternic şi pătrunzător al DOMNULUI şi să primeşti îndrumări directe.

Dumnezeu a fost Acela care a hotărât să mă trimită în toată lumea ca purtător al mesajului sfânt şi curat. Mulţumită călăuzirii Sale mi-a fost dat privilegiul de a-l cunoaşte personal pe fratele Branham timp de 10 ani şi de a participa la adunările lui din Germania şi SUA. Sunt un martor ocular şi auditiv al lucrurilor pe care le-a făcut Dumnezeu în timpul nostru. Nu voi uita niciodată prima mea întâlnire personală cu fratele Branham din 15 august 1955. Chiar înainte ca eu să-l salut, el mi-a spus: „Tu eşti un predicator al Evangheliei”. Mi-aduc aminte cu exactitate ziua de 12 iunie 1958 din Dallas, Texas când el mi-a spus: „Frate Frank, tu te vei întoarce în Germania cu acest mesaj!” Iar în 3 decembrie 1962, prin acelaşi dar profetic infailibil, el a repetat ceea ce îmi spusese DOMNUL atunci când m-a chemat şi a încheiat cu aceste cuvinte: „Aşteaptă cu distribuirea hranei până vei primi şi restul ei”.

El m-a rugat să predic în locul lui la Clifton Cafeteria din Los Angeles în următoarea sâmbătă, pe 8 decembrie 1962, la „Părtăşia oamenilor de afaceri ai evangheliei depline”, fondată de Demos Shakarian, pentru că el trebuia să se pregătească de mutarea în Tucson, Arizona ca urmare a unei viziuni. El m-a mai rugat să vorbesc în locul lui duminică, 9 decembrie la Biserica lui Ernest Hutton din Oakland, California. El mi-a dat chiar şi adresa lui Paulaseer Lawrie, care participase la adunările lui din Bombay şi era un evanghelist renumit care predica vindecarea divină. Urma să-l contactez dacă făceam o călătorie în India. Aş putea continua să relatez multe ocazii în care DOMNUL Cel credincios a călăuzit totul în mod minunat încă de la început.

Prin știința mai dinainte şi călăuzirea lui Dumnezeu mesajul este purtat în toată lumea acum, înaintea celei de a doua veniri a lui Hristos, aşa cum i-a fost spus omului lui Dumnezeu. Evanghelia veşnică şi deplină a fost predicată tuturor neamurilor ca mărturie, conform Matei 24:14, iar sfârşitul va veni cu siguranță. Acest lucru este arătat şi de semnele timpului de sfârşit. DOMNUL nostru a spus: „Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie” (Luca 21:28).

Pe cât de sigur Cuvântul scris este infailibil şi fără vină, pe atât de sigur Mireasa Mielului care acum crede Cuvântul lui Dumnezeu descoperit, Îl va întâlni pe Mire la răpire fiind fără pată, fără zbârcitură și fără cusur. Trebuie să-i fie clar oricui că niciun învăţător fals şi niciunul din cei ce s-au lăsat duşi în rătăcire nu vor avea parte de răpire. Dumnezeu Îşi poate pune pecetea doar pe cei care sunt spălaţi în Sânge şi sfinţiţi prin Cuvânt (2 Cor. 1:21-22).

Timpul este aproape, este chiar aici. Aruncăm încă o dată o privire în trecutul recent și apoi avem o vedere clară a viitorului. Toţi cei ce cunosc slujba fratelui Branham ştiu ce s-a întâmplat între anii 1933 şi 1965. Dar cine a recunoscut ceea ce a făcut Dumnezeu din anul 1966 încoace conform chemării şi trimiterii făgăduite?

Ultimii 53 de ani au fost continuarea adevăratei vestiri făcute din însărcinarea directă a lui Dumnezeu şi care are loc în toată lumea. Sunt două faze: prima a fost între 1966 şi 1979. Au trecut deja 40 de ani din 1979, atunci când Satan a încercat să mă distrugă pe mine şi biserica. Apoi s-a petrecut ceva ce nu a mai avut loc niciodată: s-a ajuns până la capătul pământului şi milioane de oameni au ajuns să cunoască ceea ce a făcut Dumnezeu în timpul nostru. DOMNUL nu întârzie în împlinirea făgăduinţei Sale. Totuşi El aşteaptă până când va fi deplin numărul celor aleşi şi ultimii sunt adăugaţi. Din nefericire, în special în ultimii 40 de ani, s-au ridicat unii fraţi fără a avea o chemare. Ei prezintă propriile lor învăţături şi trag ucenici de partea lor, cu sloganul: „Prorocul a spus!” În felul acesta s-au format în multe oraşe diferite grupări, aşa numite „adunări ale mesajului” şi fiecare dintre ele urmează pe conducătorul acesteia şi crede învăţăturile lui.

Însă DOMNUL zideşte doar Biserica Sa. El mi-a poruncit: „Slujitorul Meu, nu înfiinţa biserici locale şi nu publica o carte de cântări, căci acesta este semnul unei denominaţii!” Pe cât de sigur mi-a spus El pe 19 septembrie 1976, „Slujitorul Meu, te-am rânduit conform Matei 24:45-47 ca să dai hrana la vremea potrivită”, pe atât de sigur sunt fraţi credincioşi în diferite ţări şi oraşe care distribuie aceeaşi hrană spirituală în bisericile de acolo.

53 de ani de vestire binecuvântată a mesajului care vine din Cuvânt; 40 de ani în care fraţi falşi s-au strecurat înăuntru şi au răspândit ereziile lor. Acum, toţi adevăraţii copii ai lui Dumnezeu, care începând cu anul 1979 au fost sub o influenţă greşită, se întorc din toate direcţiile greşite în care au fost duşi. Mesajul a ajuns până la capătul pământului – revenirea Răscumpărătorului nostru este iminentă. Chemarea răsună clar şi puternic: „Iată, vine Mirele! Ieşiţi-i în întâmpinare!”

Fratele Branham a spus adesea: „Va fi lumină în timpul serii!” Aceasta s-a întâmplat. Dar acum noi am ajuns la miezul nopţii. Doar cei ce vor fi gata vor fi chemaţi la ospăţul de nuntă. Fratele Branham şi-a încheiat însărcinarea; eu o duc la îndeplinire pe a mea. Cine are urechi de auzit va auzi şi cine este din Dumnezeu o va accepta. Fiecare să se cerceteze pe sine cu privire la însărcinare. AȘA VORBEȘTE DOMNUL: „Adevărat, adevărat vă spun că cine primeşte pe acela pe care-l trimit Eu, pe Mine Mă primeşte; şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine” (Ioan 13:20).

Cei ce pretind a crede mesajul ar trebui să privească în oraşul lor şi să întrebe: câte biserici ale lui Dumnezeu erau în Efes, Corint, Filadelfia şi Laodicea? Atunci trebuie să fie ceva greşit dacă sunt mai multe „biserici ale mesajului” în acelaşi oraş. A venit timpul ca judecata să înceapă de la Casa lui Dumnezeu, „…care este Biserica Dumnezeului celui Viu, Stâlpul şi Temelia adevărului” (1Tim. 3:15).

Noi aşteptăm o trezire biblică în care se va manifesta puterea lui Dumnezeu. Fie ca acest an să fie un an de veselie, un an în care toţi cei ce au fost duşi în rătăcire să fie eliberaţi! Timpul este aproape; a venit vremea ca toţi adevăraţii credincioşi de pretutindeni să fie o inimă şi un suflet, aşa cum a fost la început. DOMNUL stă la uşă şi bate.

Următoarele versete să ne încurajeze şi să ne întărească în credinţă:

„Credincios este Dumnezeu că vorbirea noastră faţă de voi n-a fost şi «Da» şi «Nu». …În adevăr, făgăduinţele lui Dumnezeu, oricâte ar fi ele, toate în El sunt «da»; de aceea şi «Amin», pe care-l spunem noi, prin El, este spre slava lui Dumnezeu. Şi Cel ce ne întăreşte împreună cu voi, în Hristos, şi care ne-a uns, este Dumnezeu. El ne-a şi pecetluit şi ne-a pus în inimă arvuna Duhului” (2 Cor. 1:18-22).

„Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, către sfinţii care sunt în Efes şi credincioşii în Hristos Isus: Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Hristos…”.

„…ca să slujim de laudă slavei Sale, noi, care mai dinainte am nădăjduit în Hristos”.

„Şi voi, după ce aţi auzit Cuvântul adevărului (Evanghelia mântuirii voastre), aţi crezut în El şi aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt care fusese făgăduit şi care este o arvună a moştenirii noastre, pentru răscumpărarea celor câştigaţi de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui” (Ef. 1:1-14). Aceasta se va împlini cu toţi cei ce aparţin Bisericii mireasă.

DOMNUL ne-a spus ce cuprinde o astfel de trimitere: „…cum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi (Ioan 20:21). Pavel a putut da mărturie despre aceasta atunci când a relatat chemarea sa: „Te-am ales din mijlocul norodului acestuia şi din mijlocul Neamurilor la care te trimit, ca să le deschizi ochii, să se întoarcă de la întuneric la lumină, şi de sub puterea Satanei la Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi” (Fapte 26:17-18).

Îndemnul pe care Pavel l-a dat tovarăşului său de slujbă Timotei este valabil şi pentru mine şi de asemenea pentru fiecare slujitor al lui Dumnezeu: „Să păzeşti porunca, fără prihană şi fără vină, până la arătarea Domnului nostru Isus Hristos…” (1Tim. 6:14).

Trebuie ca mai întâi DOMNUL să dea o însărcinare pentru ca apoi aceasta să poată fi dusă la îndeplinire. Pavel a avut o însărcinare; el a putut mărturisi despre ziua, ceasul și locul şi despre ceea ce i s-a spus (Fapte cap. 9, 22, 26). Moise a fost în stare să facă acelaşi lucru (Ex. 3), la fel şi Iosua (cap. 1). Isaia a relatat: „Am auzit glasul Domnului, întrebând: «Pe cine să trimit şi cine va merge pentru Noi?» Eu am răspuns: «Iată-mă, trimite-mă!»” (Is. 6:8). Toţi adevăraţii slujitori ai lui Dumnezeu pot da mărturie despre însărcinarea lor. Fratele Branham s-a putut referi la 11 iunie 1933, la 7 mai 1946, la 28 februarie 1963, la perioada dintre 17 şi 24 martie 1963, toate acele date când DOMNUL i-a dat îndrumări deosebite.

La fel pot şi eu să privesc în urmă la trăirile deosebite, începând cu cea din 2 aprilie 1962, în care DOMNUL mi s-a adresat cu „slujitorul Meu” şi pot da mărturie atât despre timpul şi locul, cât și despre ceea ce mi-a poruncit El cu glas puternic de fiecare dată. Prin harul lui Dumnezeu, am ascultat cu credincioşie fiecare îndrumare pe care mi-a dat-o DOMNUL – totul prin harul care însoţeşte o chemare şi o trimitere divină.

În Scrisoarea circulară din decembrie 2005 am menţionat câteva din îndrumările şi trăirile supranaturale pe care mi le-a dat DOMNUL Cel credincios. Astfel de lucruri nu s-au mai întâmplat din vremurile descrise în Biblie. Dar pentru că am ajuns în cea mai importantă perioadă de timp din întreaga istorie a planului de mântuire, DOMNUL ne-a arătat că El se îngrijeşte de Biserica Sa. Însărcinarea trebuie îndeplinită fără prihană şi fără vină, aşa cum a scris Pavel.

Am semnat prima mea scrisoare circulară din septembrie 1966 cu cuvintele „Din însărcinarea Lui” şi aşa am continuat până în ziua de astăzi. Nimeni nu-şi poate închipui ce înseamnă să auzi glasul puternic şi pătrunzător al DOMNULUI şi să primeşti îndrumări directe.

Dumnezeu a fost Acela care a hotărât să mă trimită în toată lumea ca purtător al mesajului sfânt şi curat. Mulţumită călăuzirii Sale mi-a fost dat privilegiul de a-l cunoaşte personal pe fratele Branham timp de 10 ani şi de a participa la adunările lui din Germania şi SUA. Sunt un martor ocular şi auditiv al lucrurilor pe care le-a făcut Dumnezeu în timpul nostru. Nu voi uita niciodată prima mea întâlnire personală cu fratele Branham din 15 august 1955. Chiar înainte ca eu să-l salut, el mi-a spus: „Tu eşti un predicator al Evangheliei”. Mi-aduc aminte cu exactitate ziua de 12 iunie 1958 din Dallas, Texas când el mi-a spus: „Frate Frank, tu te vei întoarce în Germania cu acest mesaj!” Iar în 3 decembrie 1962, prin acelaşi dar profetic infailibil, el a repetat ceea ce îmi spusese DOMNUL atunci când m-a chemat şi a încheiat cu aceste cuvinte: „Aşteaptă cu distribuirea hranei până vei primi şi restul ei”.

El m-a rugat să predic în locul lui la Clifton Cafeteria din Los Angeles în următoarea sâmbătă, pe 8 decembrie 1962, la „Părtăşia oamenilor de afaceri ai evangheliei depline”, fondată de Demos Shakarian, pentru că el trebuia să se pregătească de mutarea în Tucson, Arizona ca urmare a unei viziuni. El m-a mai rugat să vorbesc în locul lui duminică, 9 decembrie la Biserica lui Ernest Hutton din Oakland, California. El mi-a dat chiar şi adresa lui Paulaseer Lawrie, care participase la adunările lui din Bombay şi era un evanghelist renumit care predica vindecarea divină. Urma să-l contactez dacă făceam o călătorie în India. Aş putea continua să relatez multe ocazii în care DOMNUL Cel credincios a călăuzit totul în mod minunat încă de la început.

Prin știința mai dinainte şi călăuzirea lui Dumnezeu mesajul este purtat în toată lumea acum, înaintea celei de a doua veniri a lui Hristos, aşa cum i-a fost spus omului lui Dumnezeu. Evanghelia veşnică şi deplină a fost predicată tuturor neamurilor ca mărturie, conform Matei 24:14, iar sfârşitul va veni cu siguranță. Acest lucru este arătat şi de semnele timpului de sfârşit. DOMNUL nostru a spus: „Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie” (Luca 21:28).

Pe cât de sigur Cuvântul scris este infailibil şi fără vină, pe atât de sigur Mireasa Mielului care acum crede Cuvântul lui Dumnezeu descoperit, Îl va întâlni pe Mire la răpire fiind fără pată, fără zbârcitură și fără cusur. Trebuie să-i fie clar oricui că niciun învăţător fals şi niciunul din cei ce s-au lăsat duşi în rătăcire nu vor avea parte de răpire. Dumnezeu Îşi poate pune pecetea doar pe cei care sunt spălaţi în Sânge şi sfinţiţi prin Cuvânt (2 Cor. 1:21-22).

Timpul este aproape, este chiar aici. Aruncăm încă o dată o privire în trecutul recent și apoi avem o vedere clară a viitorului. Toţi cei ce cunosc slujba fratelui Branham ştiu ce s-a întâmplat între anii 1933 şi 1965. Dar cine a recunoscut ceea ce a făcut Dumnezeu din anul 1966 încoace conform chemării şi trimiterii făgăduite?

Ultimii 53 de ani au fost continuarea adevăratei vestiri făcute din însărcinarea directă a lui Dumnezeu şi care are loc în toată lumea. Sunt două faze: prima a fost între 1966 şi 1979. Au trecut deja 40 de ani din 1979, atunci când Satan a încercat să mă distrugă pe mine şi biserica. Apoi s-a petrecut ceva ce nu a mai avut loc niciodată: s-a ajuns până la capătul pământului şi milioane de oameni au ajuns să cunoască ceea ce a făcut Dumnezeu în timpul nostru. DOMNUL nu întârzie în împlinirea făgăduinţei Sale. Totuşi El aşteaptă până când va fi deplin numărul celor aleşi şi ultimii sunt adăugaţi. Din nefericire, în special în ultimii 40 de ani, s-au ridicat unii fraţi fără a avea o chemare. Ei prezintă propriile lor învăţături şi trag ucenici de partea lor, cu sloganul: „Prorocul a spus!” În felul acesta s-au format în multe oraşe diferite grupări, aşa numite „adunări ale mesajului” şi fiecare dintre ele urmează pe conducătorul acesteia şi crede învăţăturile lui.

Însă DOMNUL zideşte doar Biserica Sa. El mi-a poruncit: „Slujitorul Meu, nu înfiinţa biserici locale şi nu publica o carte de cântări, căci acesta este semnul unei denominaţii!” Pe cât de sigur mi-a spus El pe 19 septembrie 1976, „Slujitorul Meu, te-am rânduit conform Matei 24:45-47 ca să dai hrana la vremea potrivită”, pe atât de sigur sunt fraţi credincioşi în diferite ţări şi oraşe care distribuie aceeaşi hrană spirituală în bisericile de acolo.

53 de ani de vestire binecuvântată a mesajului care vine din Cuvânt; 40 de ani în care fraţi falşi s-au strecurat înăuntru şi au răspândit ereziile lor. Acum, toţi adevăraţii copii ai lui Dumnezeu, care începând cu anul 1979 au fost sub o influenţă greşită, se întorc din toate direcţiile greşite în care au fost duşi. Mesajul a ajuns până la capătul pământului – revenirea Răscumpărătorului nostru este iminentă. Chemarea răsună clar şi puternic: „Iată, vine Mirele! Ieşiţi-i în întâmpinare!”

Fratele Branham a spus adesea: „Va fi lumină în timpul serii!” Aceasta s-a întâmplat. Dar acum noi am ajuns la miezul nopţii. Doar cei ce vor fi gata vor fi chemaţi la ospăţul de nuntă. Fratele Branham şi-a încheiat însărcinarea; eu o duc la îndeplinire pe a mea. Cine are urechi de auzit va auzi şi cine este din Dumnezeu o va accepta. Fiecare să se cerceteze pe sine cu privire la însărcinare. AȘA VORBEȘTE DOMNUL: „Adevărat, adevărat vă spun că cine primeşte pe acela pe care-l trimit Eu, pe Mine Mă primeşte; şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine” (Ioan 13:20).

Cei ce pretind a crede mesajul ar trebui să privească în oraşul lor şi să întrebe: câte biserici ale lui Dumnezeu erau în Efes, Corint, Filadelfia şi Laodicea? Atunci trebuie să fie ceva greşit dacă sunt mai multe „biserici ale mesajului” în acelaşi oraş. A venit timpul ca judecata să înceapă de la Casa lui Dumnezeu, „…care este Biserica Dumnezeului celui Viu, Stâlpul şi Temelia adevărului” (1Tim. 3:15).

Noi aşteptăm o trezire biblică în care se va manifesta puterea lui Dumnezeu. Fie ca acest an să fie un an de veselie, un an în care toţi cei ce au fost duşi în rătăcire să fie eliberaţi! Timpul este aproape; a venit vremea ca toţi adevăraţii credincioşi de pretutindeni să fie o inimă şi un suflet, aşa cum a fost la început. DOMNUL stă la uşă şi bate.

Următoarele versete să ne încurajeze şi să ne întărească în credinţă:

„Credincios este Dumnezeu că vorbirea noastră faţă de voi n-a fost şi «Da» şi «Nu». …În adevăr, făgăduinţele lui Dumnezeu, oricâte ar fi ele, toate în El sunt «da»; de aceea şi «Amin», pe care-l spunem noi, prin El, este spre slava lui Dumnezeu. Şi Cel ce ne întăreşte împreună cu voi, în Hristos, şi care ne-a uns, este Dumnezeu. El ne-a şi pecetluit şi ne-a pus în inimă arvuna Duhului” (2 Cor. 1:18-22).

„Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, către sfinţii care sunt în Efes şi credincioşii în Hristos Isus: Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Hristos…”.

„…ca să slujim de laudă slavei Sale, noi, care mai dinainte am nădăjduit în Hristos”.

„Şi voi, după ce aţi auzit Cuvântul adevărului (Evanghelia mântuirii voastre), aţi crezut în El şi aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt care fusese făgăduit şi care este o arvună a moştenirii noastre, pentru răscumpărarea celor câştigaţi de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui” (Ef. 1:1-14). Aceasta se va împlini cu toţi cei ce aparţin Bisericii mireasă.