---
type: BookChapter
work_id: '295'
book_url: https://nasa.misia.sk/books/300
book_markdown_url: https://nasa.misia.sk/books/300.md
language: ro
position: 4
canonical_url: https://nasa.misia.sk/book_chapters/8226
markdown_url: https://nasa.misia.sk/book_chapters/8226.md
markdown_source: converted
translations:
  fr: https://nasa.misia.sk/book_chapters/3514.md
  ro: https://nasa.misia.sk/book_chapters/8226.md
---

# 2009-04 · Scrisoare circulară - romanian

## REVENIREA LUI HRISTOS ŞI ALTE DIFERITE VENIRI

**REVENIREA LUI HRISTOS ŞI ALTE DIFERITE VENIRI**

„*Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi.”* (Ioan 14:3).

Fratele Branham a spus: „Sunt trei veniri ale lui Hristos. El vine mai întâi să-şi răscumpere Mireasa Sa. Apoi vine pentru răpire ca să-şi ia Mireasa Sa. El vine din nou la începutul Împărăţiei de o mie de ani cu Mireasa Sa.” (**Cuvântul vorbit este sămânţa originală**).

Prima Sa venire este descrisă foarte bine în cele patru Evanghelii, de la naşterea Domnului şi Mântuitorului nostru până la ridicarea Lui la cer.

Conform Matei 25, Domnul nostru vine ca Mire să-şi ia Mireasa cu El în slavă: *„…cele ce erau gata, au intrat cu el în odaia de nuntă, şi s-a încuiat uşa.”* (Matei 25:10).

*„Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi.”* (1Cor.15:39-58).

În 1Tes.4, apostolul Pavel se referă la revenirea lui Isus Hristos şi descrie amănunţit acest eveniment: *„Iată, în adevăr, ce vă spunem prin Cuvântul Domnului:**noi cei vii, care vom rămâne până la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi.**Căci însuşi Domnul**, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi, noi cei vii care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh, şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul.”* (vers.13-18).

Apostolul Ioan a scris: *„Prea iubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi, nu s-a arătat încă. Dar ştim că atunci**când Se va arăta El**, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea aşa cum este.”* (1Ioan 3:2).**Fiecare venire a Domnului este o „parusia” – prezenţă personală, trupească.

În 2Tes.2:1,2 apostolul Pavel îi avertizează pe credincioşi cu cuvintele: *„Cât priveşte**venirea Domnului nostru Isus Hristos şi strângerea noastră laolaltă cu El**, vă rugăm, fraţilor, să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră, şi să nu vă tulburaţi de vreun duh, nici de vreo vorbă, nici de vreo epistolă, ca venind de la noi…”*

Preocuparea noastră este revenirea iubitului nostru Domn şi avertizările directe ce ne-au fost adresate nouă tuturor cu referire la a doua Sa venire: *„Căci în lume s-au răspândit mulţi amăgitori,**care nu mărturisesc că Isus Hristos vine în trup**. Iată amăgitorul, iată Antihristul!”* (2Ioan 7). Imediat după această puternică afirmaţie, noi citim: „*Oricine o ia înainte, şi nu rămâne în învăţătura lui Hristos, n-are pe Dumnezeu. Cine rămâne în învăţătura aceasta, are pe Tatăl şi pe Fiul.”*(vers.9).

Negarea revenirii trupeşti a Domnului şi Mântuitorului nostru este cea mai rea erezie şi este pusă în aceeaşi categorie cu Antihristul; de aceea urmează şi puternica prevenire: *„Dacă vine cineva la voi, şi nu vă aduce învăţătura aceasta, să nu-l primiţi în casă, şi să nu-i ziceţi:”Bun venit!”*(vers.10). Cercetaţi duhurile; puneţi-i la încercare pe învăţători şi învăţăturile lor.

Un citat din predica fratelui Branham **„Unirea invizibilă a Miresei”**: „Acum noi aşteptăm venirea Domnului în generaţia noastră.…reîntoarcerea fizică (trupească) a Domnului Isus pentru a lua la El un popor fizic (în trup), proslăvit prin curăţirea cu Sângele Său.”

Oricine neagă revenirea trupească a lui Isus Hristos este posedat de un duh antihrist. Aceasta se aplică şi celor ce spiritualizează a doua venire şi învaţă că Domnul a venit deja. Ei sunt orbiţi de îngâmfare şi se aşează deasupra Cuvântului lui Dumnezeu. La revenirea lui Isus Hristos totul se va desfăşura exact aşa cum este scris şi anume: *„…Acest Isus care S-a înălţat la cer din mijocul vostru,**va veni în acelaşi fel**cum L-aţi văzut mergând la cer.”* (Luca 24:50, Fapte 1:11). Noi trebuie să respectăm acest Cuvânt pentru că este un AŞA VORBEŞTE DOMNUL în Cuvântul Lui.

Toate textele din Scriptură care se ocupă de diferitele veniri şi care nu sunt în legătură cu Biserica şi răpirea, trebuie văzute, în acelaşi fel, în contextul corect. Noi ştim că revenirea Domnului nostru, şi anume pentru răpire, are loc înainte ca să înceapă marele necaz. Fratele Branham a subliniat acest lucru de repetate ori. Pavel a scris credincioşilor, *„Căci cine este, în adevăr, nădejdea, sau bucuria, sau cununa noastră de slavă? Nu sunteţi voi, înaintea Domnului nostru Isus Hristos,**la venirea Lui?**”*(1Tes.2:19).

Mai sunt şi alte veniri ale Domnului menţionate în Scriptură şi care nu sunt în legătură cu Biserica, aşa cum este de exemplu Matei 25, de la vers.31: *„Când va veni Fiul omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri,**va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale**…”* În 2Tes.1:7,8 noi citim: *„…la descoperirea Domnului Isus din cer, cu îngerii puterii Lui, într-o flacără de foc…”* Alte exemple se găsesc în Apoc.16:15,16 şi Apoc.19 de la vers.11. Este absolut imperativă referirea la Vechiul Testament ca să ştim exact despre ce este vorba şi care este contextul corect.

Despre ce venire a Domnului nostru este vorba în Matei 24:29-30? *„Îndată**după acele zile de necaz**,”soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer, şi puterile cerurilor vor fi clătinate.”**Atunc**i se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate seminţiile pământului se vor boci, şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă.”*

Acest text nu vorbeşte despre venirea Mirelui, ci despre venirea Fiului Omului după marele necaz, când soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina. Această venire cade în perioada peceţii a şasea (Apoc.6, de la vers.12). Apoc.1:7 mărturiseşte despre acest eveniment: *„Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea, şi cei ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.”*

**„…*şi îşi vor întoarce privirile spre Mine, pe care L-au străpuns.”* (Zah.12:9,10).

*„M-am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte, şi iată că pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel îmbătrânit de zile şi a fost adus înaintea Lui. I S-a dat stăpânire, slavă şi putere împărătească, pentru ca să-I slujească toate popoarele, neamurile, şi oamenii de toate limbile. Stăpânirea Lui este o stăpânire veşnică, şi nu va trece nicidecum, şi împărăţia Lui nu va fi nimicită niciodată.”*(Daniel 7:13,14).

Apoc.11, de la vers.15, arată ce se va întâmpla mai departe: *„Îngerul al şaptelea a sunat din trâmbiţă. Şi în cer s-au auzit glasuri puternice, care ziceau:”Împărăţia lumii a trecut în mâinile Domnului nostru şi ale Hristosului Său. Şi El va împărăţi în vecii vecilor.”*

**În acest context citim despre îngerul cu a şaptea trâmbiţă, care este menţionat şi în Apoc.10 :7. Pe 17 martie 1963, fratele Branham a spus următoarele cu referire la acest verset în predica **„Intervalul”*****.***** „Eu nu spun aceasta de la mine…este AŞA VORBEŞTE DOMNUL. V-o citesc din Biblie: „*...ci că în zilele în care îngerul al şaptelea**va suna din trâmbiţa lui, se va sfârşi taina lui Dumnezeu**, după vestea bună vestită de El robilor Săi proorocilor.”*Acest AŞA VORBEŞTE DOMNUL spus de fratele Branham nu trebuie şi nu poate fi schimbat. În aceeaşi afirmaţie el a adus această clarificare în legătură cu al şaptelea înger cu trâmbiţă şi coborârea Îngerului legământului: „Şi când peceţile sunt deschise şi taina este descoperită, atunci coboară Îngerul, Mesagerul, Hristos cu curcubeul deasupra capului şi pune un picior pe pământ şi unul pe mare. Ţineţi minte, ***acest*** al şaptelea înger este pe pământ în timpul ***acestei*** veniri.”

Vă rog fiţi foarte atenţi: nu la revenirea lui Hristos, când Mireasa Lui Îl întâlneşte în văzduh ca Mire, ci atunci când El vine jos ca Înger al legământului are loc ***acest*** eveniment, nu al şaptelea înger al Bisericii, ci ***acest*** al şaptelea înger este pe pământ. Nu are loc la deschiderea peceţilor din 1963, ci după ce sunt deschise peceţile. „*...Şi deodată va intra în Templul Său Domnul pe care-L căutaţi:**Solul legământului**, pe care-L doriţi; iată că vine, zice Domnul oştirilor.* (Mal.3.1b).

Cei şapte îngeri cu trâmbiţe sunt prezentaţi la deschiderea celei de a şaptea peceţi. Când fr. Branham a predicat despre a şaptea pecete, el a citit doar primul verset din cap.8 care se referă la tăcerea de o jumătate de ceas din cer. Dar imediat după aceasta, Ioan a văzut ceea ce este scris de la vers.2: „*Şi am văzut pe cei şapte îngeri care stau înaintea lui Dumnezeu şi li s-au dat şapte trâmbiţe.”*În**Biblia în limba ebraică este folosit cuvântul „*şofar”,* care a fost tradus cu „trâmbiţă”. Cuvântul „şofar” se mai găseşte în alte nouă locuri (Apoc.8:6, 8:8; 8:10, 8:12, 8:13, 9:1, 9:13, 10:7, 11:5). Aceasta arată foarte clar că ceea ce este scris în cea de-a şaptea pecete nu are nicio legătură cu îngerii celor şapte epoci ale Bisericii (Apoc.2 şi 3), ci cu cei şapte îngeri cu trâmbiţe care stau înaintea lui Dumnezeu.

După ce patru îngeri au sunat din *şofarul* lor, este scris: „*Vai, vai, vai de locuitorii pământului, din pricina celorlalte sunete de trâmbiţă / şofar ale celor**trei îngeri**, care au să mai sune.”* (Apoc.8:13). În cap.9, îngerul al cincilea şi al şaselea sună din trâmbiţele lor şi astfel rămâne să sune numai îngerul al şaptelea. Este clar că îngerul al şaptelea din Apoc.7 nu este mesagerul pentru a şaptea epocă a Bisericii, ci al şaptelea înger cu trâmbiţă. Acest AŞA VORBEŞTE DOMNUL spus de fr. Branham se referă negreşit la sunetul trâmbiţei celui de-al şaptelea înger, căci atunci se va încheia taina lui Dumnezeu.

Când fr. Branham se referă la Apoc.10 în legătură cu slujba lui, el foloseşte forma plurală – „tainele”. Este foarte important să facem această distincţie pentru că prin mesagerul pentru epoca Laodicea a Bisericii trebuiau descoperite toate tainele, din Geneza 1 până la ultimul capitol al Bibliei. Exact aşa s-a şi întâmplat. Însărcinarea ultimului mesager a fost să aducă cel din urmă mesaj. Apoc.10:7 vorbeşte despre „taina lui Dumnezeu” în formă de singular care se va încheia atunci când al şaptelea înger cu trâmbiţă va suna din trâmbiţa lui. Acest lucru este exprimat foarte clar în Sfânta Scriptură. Hristos este taina lui Dumnezeu descoperită (1Tim.3:16, Col.2:2,3 şi alte versete): „S*ă capete toate bogăţiile plinătăţii de pricepere, ca să**cunoască taina lui Dumnezeu**Tatăl, adică pe Hristos, în care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei.”* Taina lui Dumnezeu în Hristos a rămas ascunsă pentru evrei atunci, dar când vine timpul lor, le va fi descoperită şi lor.

În acest punct, Cuvântul lui Dumnezeu este de asemenea foarte clar şi nu poate fi înţeles greşit. Greşeala fatală care se face este că citatele din predici şi textele din Scriptură sunt aplicate numai revenirii lui Hristos, când de fapt ele vorbesc despre veniri diferite. Este capital să faci deosebire între textele din Scriptură şi să le aşezi pe fiecare în ordinea lor divină. A venit vremea când fiecare va trebui să fie de acord cu Dumnezeu şi Cuvântul Său. Ferice de cel ce o face deja!

În Noul Testament este menţionată numai prima parte din Maleahi 3:1, care se referă la Ioan Botezătorul: „ *Căci el este acela despre care s-a scris:”Iată, trimit înaintea feţei Tale pe Solul Meu, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.”* (Matei 11:10). Partea a doua referitoare la Îngerul legământului care va intra în Templul Său nu a fost menţionată acolo pentru că nu se împlinea atunci. Făgăduinţa referitoare la Îngerul legământului era atunci şi este şi astăzi la viitor.

„*Şi**deodată va intra în Templul Său****Domnul**pe care-L căutaţi**: Solul legământului**, pe care-L doriţi; iată că vine, zice Domnul oştirilor. Cine va putea să sufere însă ziua venirii Lui?**Cine va rămâne în picioare când Se va arăta El?**Căci El va fi ca focul topitorului, şi ca leşia nălbitorului.”*(Mal.3:1b-2).

În Apoc. 11:1, templul reconstruit este măsurat. Conform 2Tes.2 :4-8, Antihristul se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dar **la acea venire** pentru evrei, Domnul îl va ucide cu suflarea gurii Lui (Isaia 11 :4).

În Apoc. 10 noi vedem pe Îngerul legământului coborând cu un curcubeu deasupra capului Său şi învelit într-un nor (vers.1). Deoarece evenimentul are loc după deschiderea peceţilor, El are în mână cartea deschisă. Apoi, ca proprietar de drept, El pune un picior pe pământ şi unul pe mare (vers.2), „*…şi a strigat cu glas tare, cum răcneşte un leu…”* Acesta este timpul în care cele şapte tunete îşi vor face auzite glasurile lor (ver.3). Ceea ce a fost spus nu ne priveşte pe noi, căci nu au nicio legătură cu Biserica şi nu a fost permis să se scrie ce au spus : „*Pecetluieşte ce au spus cele şapte tunete, şi nu scrie ce au spus!”* (vers.4).

Noi respectăm decizia divină şi lăsăm lăsăm doar în seama lui Dumnezeu lucrurile pe care EL le va face. Doar atunci Îngerul legământului va sta pe pământ şi pe mare, va ridica mâna Sa dreaptă spre cer şi va jura *„…pe Cel ce este viu în vecii vecilor, care a făcut cerul şi lucrurile din el, pământul şi lucrurile de pe el, marea şi lucrurile din ea, că nu va mai fi nicio zăbavă…”* În acel moment se va încheia; nu va mai fi nici o zăbavă. „…*ci că în zilele în care îngerul al şaptelea**va suna din trâmbiţa lui**, se va sfârşi taina lui Dumnezeu, după vestea bună vestită de El robilor Săi proorocilor.”* În cap.11, după ce se încheie slujba celor doi proroci şi ei sunt ridicaţi la cer într-un nor (vers.12), al şaptelea înger sună atunci din trâmbiţa lui, aşa cum fusese anunţat în Apoc.10:7 şi este declarată începerea Împărăţiei lui Dumnezeu. Absolut totul este într-o ordine desăvârşită.

Prorocul Daniel a văzut mai dinainte cum îngerul va ridica mâna sa şi va jura şi a scris că de la acel moment până la începerea domniei divine vor mai fi doar trei ani şi jumătate. „*Unul din ei a zis omului aceluia îmbrăcat în haine de in, care stătea deasupra apelor râului:”Cît va mai fi până la sfîrşitul acestor minuni?” Şi am auzit pe omul acela îmbrăcat în haine de in, care stătea deasupra apelor râului; el şi-a ridicat spre ceruri mâna dreaptă şi mâna stângă, şi a jurat pe Cel ce trăieşte veşnic, că vor mai fi**o vreme, două vremuri, şi o jumătate de vreme**, şi că toate aceste lucruri se vor sfârşi când puterea poporului sfânt va fi zdrobită de tot.“* (Daniel 12 :6,7). Dumnezeu nu o putea spune mai clar. Am putea cita un mare număr de versete care aparţin de această temă şi care arată când şi în ce context va răcni Leul din seminţia lui Iuda:

**„*Domnul va răcni**de sus, din Locaşul Lui cel sfânt va face să-I*

*răsune glasul…”*(Ier.25 :30,31).

**„*Ei vor urma pe**Domnul, ca pe un leu care va răcni**.”*(Osea 11:10)

**„*Domnul răcneşte**din Sion, glasul Lui răsună din Ierusalim.”*

**(Ioel 3:15-17).

În Apoc.10:7 avem anunţul; în Apoc.11:15 avem împlinirea. Oricine citeşte cu atenţie va recunoaşte că exact atunci când al şaptelea înger cu trâmbiţă va suna din şofar-ul lui şi declară Împărăţia lui Dumnezeu pe pământ, atunci se încheie taina lui Dumnezeu în Isus Hristos, Domnul nostru. „*Îngerul al şaptelea a sunat din trâmbiţă. Şi în cer s-au auzit glasuri puternice, care ziceau:”Împărăţia lumii**a trecut în mâinile Domnului nostru**şi ale Hristosului Său. Şi El va împărăţi în vecii vecilor.” Şi cei douăzeci şi patru de bătrâni, care stăteau înaintea lui Dumnezeu pe scaunele lor de domnie, s-au aruncat cu feţele la pământ, şi s-au închinat lui Dumnezeu, şi au zis:”Îţi mulţumim Doamne, Dumnezeule, Atotputernice, care eşti şi care erai şi care vii, că ai pus mâna pe puterea Ta cea mare, şi**ai început să împărăţeşti**.”*(Apoc.11:15-17).

A fost o gravă eroare tâlcuirea că vocea celui de-al şaptelea înger din Apoc.10:7 este vocea lui Dumnezeu, deşi nu este nicio menţiune referitoare la vocea lui Dumnezeu sau la vocea celui de-al şaptelea mesager pentru Biserică în acest verset. Este incontestabil vocea celui de-al şaptelea înger cu trâmbiţă. Fratele Branham a avut dreptul să se refere la acest text profetic cu privire la slujba lui. Aşa cum am văzut de multe ori, textele profetice au adesea o dublă aplicare. Vă rog, comparaţi următoarele texte: *„Israel este fiul Meu, întâiul Meu născut…”* (Exod 4:22). *„Când era tânăr Israel, îl iubeam şi am chemat pe fiul Meu din Egipt.”* (Osea 11:1) *„ca să se împlinească ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice:”Am chemat pe Fiul Meu din Egipt.”* (Matei 2:15). Cuvântul cheie de aici este „fiu”. Evenimentele descrise sunt total diferite, dar acelaşi cuvânt profetic din Osea 11:1 se aplică ambelor versete.

Un frate care avea doar zece ani atunci când fratele Branham a fost luat în slavă în 1965, a venit după 20 de ani cu ideea să declare că vocea fratelui Branham este vocea lui Dumnezeu pe care fiecare trebuie s-o audă în mod personal; de aceea, toţi care o cred susţin că numai fratele Branham ar trebui ascultat şi că nimeni altcineva nu are dreptul să predice. Datorită faptului că ei citează doar afirmaţiile lui fără să le ducă în Scriptură şi să le aşeze corect în aceasta, ei se afundă tot mai adânc în nisipurile mişcătoare ale numeroaselor tâlcuiri pe care ei le aşază chiar deasupra Cuvântului lui Dumnezeu.

Noi respectăm slujba unică şi infailibilă pe care Dumnezeu a dat-o fratelui Branham în directă legătură cu planul Lui de mântuire. Toţi cei ce sunt născuţi din Dumnezeu vor auzi şi vor crede cuvântul făgăduit pentru timpul nostru. Cu toate acestea, noi respingem categoric orice tâlcuire a Cuvântului şi de asemenea glorificarea unui om sub orice formă care nu este altceva decât idolatrie. Vocea lui Dumnezeu rămâne pentru veşnicie în Cuvântul lui Dumnezeu. Toată cinstea şi slava se cuvin numai lui Dumnezeu singur prin Isus Hristos, Domnul nostru.

Acum când revenirea lui Hristos este iminentă, aceste probleme trebuie clarificate şi aşezate în mod corect şi biblic în ordinea lor divină. Toate învăţăturile false din multele denominaţii au la bază neînţelegerea şi interpretarea greşită a textelor din Scriptură; în acelaşi fel, fiecare din aceste învăţături greşite din cadrul mesajului au apărut prin aşezarea incorectă a afirmaţiilor fratelui Branham. Nici Cuvântul lui Dumnezeu, nici mesajul pe care ni l-a adus prorocul Lui nu sunt de vină, ci Satan, înşelătorul, cel care a răsucit Cuvântul lui Dumnezeu de la început.


## Chapter navigation

- [Previous chapter](https://nasa.misia.sk/book_chapters/8225.md)
- [Book contents](https://nasa.misia.sk/books/300.md)
- [Next chapter](https://nasa.misia.sk/book_chapters/8227.md)

## Available translations

- [Français](https://nasa.misia.sk/book_chapters/3514.md)
- [Româna](https://nasa.misia.sk/book_chapters/8226.md)

## Source

- [Canonical HTML page](https://nasa.misia.sk/book_chapters/8226)
- [Markdown representation](https://nasa.misia.sk/book_chapters/8226.md)