SCRISOARE CIRCULAR - Decembrie 2005

O ultimă privire la ultimii patruzeci de ani

« »

Deja în anii 1960 propovăduiam în ţările Europei răsăritene. Pe vremea aceea mai exista „Cortina de fier” şi nu se putea pătrunde uşor acolo. În ciuda acestui lucru, Cuvântul a ajuns în blocul de răsărit. După 1989 am vizitat nu numai Moscova, ci şi localităţi din interiorul Uniunii Sovietice, până în Ural şi Siberia, şi de asemenea toată Europa de est. O chemare dumnezeiască aduce cu sine o mare răspundere, cea mai mare răspundere de pe pământ. Iar cei ce au frică de Dumnezeu înţeleg că dacă amintesc încă odată aceste trăiri importate, singura intenţie este acea de a arunca lumină asupra a ceea ce face Dumnezeu prin harul Său, în credincioşia Sa faţă de Biserica Lui. Credincioşii au trăiri personale, cum ar fi întoarcerea la Dumnezeu, naşterea din nou, botezul cu Duhul Sfânt, o vindecare, etc., etc. Sunt apoi trăiri care sunt într-o directă legătură cu planul de mântuire şi au o mare importanţă pentru Biserică. Prorocii şi apostolii au avut trăiri personale, dar au avut şi trăiri care erau în legătură cu Biserica şi cu planul de mântuire al lui Dumnezeu. Lucrul acesta este valabil mai ales în cazul apostolului Pavel, precum şi în cazul fratelui Branham, căci amândoi au avut o însărcinare deosebită.

Aş dori să mai amintesc odată perioada de după anul 1965. Încă de la început, fratele nostru iubit, Alexis Barilier, a stat de partea mesajului. Dumnezeu l-a folosit la început pentru ţările vorbitoare de limba franceză în Europa şi apoi în ţările africane şi dincolo de acestea. El şi echipa lui şi-au luat responsabilitatea pentru traducerea predicilor fratelui Branham şi a broşurilor noastre în limba franceză. El încă mai călătoreşte în ţările africane ca să propovăduiască adevăratul Cuvânt al lui Dumnezeu. Pe fratele nostru îl aşteaptă o mare răsplată. El l-a cunoscut personal pe fratele Branham, a participat la adunările lui din 1955 în Elveţia şi de aceea poate să mărturisească cu încredere, ca martor ocular, despre ceea ce a făcut Dumnezeu în vremea noastră.

Fratele Etienne Genton a fost de asemenea prezent în adunările fratelui Branham şi a fost martor la slujba aceasta extraordinară. Slujba lui a fost de asemenea o mare binecuvântare de la început, mai întâi în Italia şi apoi în alte ţări. De asemenea, fratele nostru traduce în limba italiană predicile fratelui Branham şi publicaţiile noastre. Amândoi aceşti fraţi şi-au dedicat vieţile în slujba Domnului. Ei cu adevărat împărtăşesc corect Cuvântul lui Dumnezeu şi împart hrana duhovnicească.

Fratele Detlef Mehnert, care a fost luat acasă în slavă în aprilie 2003, a avut o sarcină diferită, dar la fel de importantă. Când nu era ocupat cu serviciul său obişnuit de jurnalist, a început după 1989, să stabilească legături în diferite denominaţiuni. Domnul l-a folosit într-un mod deosebit. Prin intervenţia sa am putut să vorbesc timp de o săptămână tuturor studenţilor Facultăţii de Teologie ai Universităţii din Moscova. Datorită râvnei lui extraordinare, el a reuşit să stabilească noi legături în lumea întreagă, chiar şi în ţările islamice. Israel a avut un loc special în inima sa, şi după el au rămas urme de binecuvântare în Împărăţia lui Dumnezeu. O mare răsplată îl aşteaptă pe acest frate iubit în slavă.

În anii care au trecut, fraţii din Paris, Didier şi Gilbert, fratele Leonard din Bruxelles, fratele Urs Graff din Elveţia şi, de asemenea, fratele nostru Walter Müller din Austria, au fost o binecuvântare pentru mulţi credincioşi din diferite ţări. Sute de fraţi din lumea întreagă au rămas neclintiţi în Cuvânt şi slujesc poporului lui Dumnezeu. Mulţi dintre ei răspund de mari adunări şi lucrări misionare. Noi suntem legaţi de ei toţi prin dragostea lui Dumnezeu.

Deja în anii 1960 propovăduiam în ţările Europei răsăritene. Pe vremea aceea mai exista „Cortina de fier” şi nu se putea pătrunde uşor acolo. În ciuda acestui lucru, Cuvântul a ajuns în blocul de răsărit. După 1989 am vizitat nu numai Moscova, ci şi localităţi din interiorul Uniunii Sovietice, până în Ural şi Siberia, şi de asemenea toată Europa de est. O chemare dumnezeiască aduce cu sine o mare răspundere, cea mai mare răspundere de pe pământ. Iar cei ce au frică de Dumnezeu înţeleg că dacă amintesc încă odată aceste trăiri importate, singura intenţie este acea de a arunca lumină asupra a ceea ce face Dumnezeu prin harul Său, în credincioşia Sa faţă de Biserica Lui. Credincioşii au trăiri personale, cum ar fi întoarcerea la Dumnezeu, naşterea din nou, botezul cu Duhul Sfânt, o vindecare, etc., etc. Sunt apoi trăiri care sunt într-o directă legătură cu planul de mântuire şi au o mare importanţă pentru Biserică. Prorocii şi apostolii au avut trăiri personale, dar au avut şi trăiri care erau în legătură cu Biserica şi cu planul de mântuire al lui Dumnezeu. Lucrul acesta este valabil mai ales în cazul apostolului Pavel, precum şi în cazul fratelui Branham, căci amândoi au avut o însărcinare deosebită.

Aş dori să mai amintesc odată perioada de după anul 1965. Încă de la început, fratele nostru iubit, Alexis Barilier, a stat de partea mesajului. Dumnezeu l-a folosit la început pentru ţările vorbitoare de limba franceză în Europa şi apoi în ţările africane şi dincolo de acestea. El şi echipa lui şi-au luat responsabilitatea pentru traducerea predicilor fratelui Branham şi a broşurilor noastre în limba franceză. El încă mai călătoreşte în ţările africane ca să propovăduiască adevăratul Cuvânt al lui Dumnezeu. Pe fratele nostru îl aşteaptă o mare răsplată. El l-a cunoscut personal pe fratele Branham, a participat la adunările lui din 1955 în Elveţia şi de aceea poate să mărturisească cu încredere, ca martor ocular, despre ceea ce a făcut Dumnezeu în vremea noastră.

Fratele Etienne Genton a fost de asemenea prezent în adunările fratelui Branham şi a fost martor la slujba aceasta extraordinară. Slujba lui a fost de asemenea o mare binecuvântare de la început, mai întâi în Italia şi apoi în alte ţări. De asemenea, fratele nostru traduce în limba italiană predicile fratelui Branham şi publicaţiile noastre. Amândoi aceşti fraţi şi-au dedicat vieţile în slujba Domnului. Ei cu adevărat împărtăşesc corect Cuvântul lui Dumnezeu şi împart hrana duhovnicească.

Fratele Detlef Mehnert, care a fost luat acasă în slavă în aprilie 2003, a avut o sarcină diferită, dar la fel de importantă. Când nu era ocupat cu serviciul său obişnuit de jurnalist, a început după 1989, să stabilească legături în diferite denominaţiuni. Domnul l-a folosit într-un mod deosebit. Prin intervenţia sa am putut să vorbesc timp de o săptămână tuturor studenţilor Facultăţii de Teologie ai Universităţii din Moscova. Datorită râvnei lui extraordinare, el a reuşit să stabilească noi legături în lumea întreagă, chiar şi în ţările islamice. Israel a avut un loc special în inima sa, şi după el au rămas urme de binecuvântare în Împărăţia lui Dumnezeu. O mare răsplată îl aşteaptă pe acest frate iubit în slavă.

În anii care au trecut, fraţii din Paris, Didier şi Gilbert, fratele Leonard din Bruxelles, fratele Urs Graff din Elveţia şi, de asemenea, fratele nostru Walter Müller din Austria, au fost o binecuvântare pentru mulţi credincioşi din diferite ţări. Sute de fraţi din lumea întreagă au rămas neclintiţi în Cuvânt şi slujesc poporului lui Dumnezeu. Mulţi dintre ei răspund de mari adunări şi lucrări misionare. Noi suntem legaţi de ei toţi prin dragostea lui Dumnezeu.