2009-04 · Scrisoare circulară - romanian

TOŢI AU ACELAŞI DUMNEZEU?

În ultimul timp auzim frecvent afirmaţia „Toţi avem acelaşi Dumnezeu!” Asta nu poate fi adevărat. Desigur, există doar un singur Dumnezeu care s-a descoperit de la începutul timpului ca Elohim Iahveh. El este Cel Veşnic, Creatorul cerului şi al pământului. El este Împărat, Mântuitor, Judecător; El este totul şi în toţi. Iată ce a spus El Însuşi: „Afară de Mine nu este alt Dumnezeu.” (Isaia 44:6 şi alte versete). Acesta este Dumnezeul lui Moise, Dumnezeul lui Israel. Aici pe pământ, El a dat poporului Său Israel singura mărturisire de credinţă valabilă şi pe care ei trebuiau s-o păzească: „Ascultă, Israele: Domnul, Dumnezeul nostru este singurul Domn…” – Adonai Elohenu Adonai Echad. (Deut.6:4-9).

Dumnezeul „triunic” în care crede creştinătatea a fost inventat de părinţii bisericii catolice în secolul al III-lea. Nu există niciunul dintre aceste cuvinte în Biblie: „trinitate”, „Dumnezeu triunic”, „Fiu veşnic” sau „Dumnezeu Fiul”. De asemenea, nu există niciun text în Scriptură care să afirme că Dumnezeu a rânduit pe Duhul Sfânt ca a treia persoană din dumnezeire. A fost stabilit de părinţii bisericii catolice în anul 386 d.Hr. Nu există niciun pasaj în Sfânta Scriptură care să depună mărturie că Dumnezeu a zămislit şi a născut un Fiu în cer sau vreo consemnare a unei convorbiri dintre Tată şi Fiu în cer. Toate aceste lucruri nu sunt alceva decât înţelegeri greşite referitoare la Dumnezeu introduse de aşa-zişii părinţi ai creştinismului şi care au devenit apoi învăţături şi dogme.

Tema despre dumnezeire şi descoperirea personală a lui Dumnezeu ca Tată în singurul Lui Fiu născut este de cea mai mare importanţă când este vorba de predicarea Cuvântului căci această descoperire a avut loc pentru mântuirea noastră. Această temă a fost tratată bogat în multe broşuri şi cărţi pe baza textelor aplicabile din Scriptură aşa că oricine caută cu sinceritate şi fără prejudecăţi poate primi claritate în această direcţie.

Dumnezeul lui Mahomed şi al islamului este Alah. Aşa cum o arată datele istorice obiective, Alah este vechiul dumnezeu babilonian al lunii, care se zice că ar asigura fertilitatea vegetaţiei de pe pământ. După ce Mahomed a cucerit toate celelalte triburi şi pe dumnezeii lor, el a proclamat pe Alah, dumnezeul tribului său, ca fiind adevăratul dumnezeu şi pe sine ca prorocul lui. În Kaba din Mecca, venerarea pietrei negre continuă ca de obicei şi până astăzi Ramadanul, luna de post pentru musulmani, începe la lună plină. Ţelul religiei lor rămâne acelaşi dintotdeauna şi anume ca semiluna islamului să devină lună plină pe pământ prin convertirea tuturor ne-musulmanilor.

De-a lungul anilor am vizitat 12 ţări islamice şi m-a durut întotdeauna când traducătorul spunea „Alah” atunci când în predică eu spuneam „Dumnezeu”. În Indonezia, care cu cei 227 de milioane de locuitori este cea mai mare ţară islamică din lume, numele „Alah” este scris chiar şi în Biblie, de la primul verset din Geneza 1 până la Maleahi, ultimul proroc din Vechiul Testament. Pentru mine aşa ceva era de neînţeles. Până la urmă, iubitul nostru Domn a făcut o cale să întâlnesc un profesor care lucra pentru „Compania Biblică” din Jakarta. Dumnezeu i-a deschis înţelegerea în timpul unei predici ale mele şi datorită influenţei sale, Biblia a fost retipărită. Imediat el mi-a trimis un exemplar ca să văd cu ochii mei că în ea nu mai există numele „Alah”. Acesta fusese înlocuit cu „Elohim Iahveh”. Noi mulţumim lui Dumnezeu pentru aceasta.

Acest subiect a atras atenţia guvernelor din Indonezia şi Malaezia. Ca urmare, în februarie 2009, guvernul islamic din Malaezia a interzis folosirea numelui „Alah” în bisericile creştine. Aşa cum mi s-a spus în timpul ultimei mele vizite în Indonezia din martie 2009, guvernul din Jakarta ar putea urma curând acest exemplu.