Răspuns: Dacă slujba pentru care m-a rânduit Domnul n-ar putea fi găsită în Scriptură, n-aş avea dreptul divin de a mă afla în slujba Lui. „Şi Dumnezeu a rânduit în Biserică, întâi apostoli; al doilea, prooroci; al treilea, învăţători…” (1 Corinteni 12:28). Fratele Branham a spus: „Nici un om nu are dreptul să predice decât dacă este ca Moise, dacă L-a întâlnit pe pământul sfânt…” (Căminul viitor, pag. 37). Fiecare bărbat care a fost chemat de Dumnezeu cunoaşte ziua, ceasul şi locul chemării sale, precum şi cuvintele exacte ale însărcinării sale. Mărturia mea este cunoscută peste tot în lume. A fost publicată în ediţia germană a revistei „Voice of Healing” (Glasul Vindecării) din martie 1963. Doi martori, Fred Sothman şi Banks Woods, au fost prezenţi în data de 3 decembrie 1962 când fratele Branham, prin descoperire divină, a repetat cuvânt cu cuvânt ceea ce îmi spusese mie Domnul în 2 aprilie 1962. Nu voi uita niciodată când prorocul a spus: „Frate Frank, tu nu ai înţeles corect ceea ce ţi-a spus Domnul. Tu ai crezut că va veni o foamete naturală şi ai depozitat hrană naturală.” Apoi, a continuat: „Domnul va trimite o foamete după auzirea Cuvintelor Lui. Hrana pe care tu trebuie s-o depozitezi este Cuvântul făgăduit al lui Dumnezeu pentru acest ceas…el se găseşte în mesajele care sunt înregistrate pe benzi…dar aşteaptă cu împărţirea hranei până primeşti şi restul.” Însărcinarea pe care am primit-o este dublă: Unu, să mă duc din oraş în oraş şi să predic Cuvântul (2 Timotei 4:1-5) şi doi, să împart hrana duhovnicească.

Providenţa divină a făcut ca fratele Don Bablitz să vină să mă vadă în timpul şederii mele în Edmonton, în casa familiei Wittmeier de pe bulevardul 137, în august, 1976. El a fost cel care, împreună cu o echipă de oameni, mi-a trimis predicile tipărite ale fratelui Branham, timp de ani de zile, la diversele adrese unde mă aflam, în funcţie de vizitele pe care le făceam în numeroase ţări. În acea duminică dimineaţa, a spus dintr-o dată: „Frate Frank, noi vedem slujba fratelui Branham în Scriptură. Cum rămâne cu slujba ta? Se găseşte ea, de asemenea, în Scriptură?” L- am întrerupt şi am spus: „Te rog să te opreşti. Nu spune asta. Cum ar putea fi slujba mea în Scriptură?”

Puteţi s-o credeţi sau nu, dar a doua zi m-am trezit devreme, m-am îmbrăcat, m-am aşezat pe marginea patului şi m-am aplecat să-mi iau Biblia, când, din partea mea dreaptă – aşa cum s-a întâmplat întotdeauna – Domnul mi-a vorbit aceste cuvinte cu multă autoritate: „Slujitorul Meu, te-am rânduit să distribui hrana conform Matei 24:45-47.” Până în acel moment, nu dădusem atenţie acelor versete, darămite să le pun în legătură cu distribuirea hranei duhovniceşti din acest timp. Dumnezeu a spus că va trimite o foamete după auzirea Cuvintelor Domnului (Amos 8:11). De aceea, fratelui Branham i s-a spus să depoziteze hrana duhovnicească care este distribuită acum. Astfel, slujba care mi-a fost încredinţată mie de Dumnezeu este în legătură directă cu slujba fratelui Branham. Una este să depozitezi hrana bogată în coşuri, aşa cum i-a fost arătat fratelui Branham, şi alta este să împărtăşeşti hrana preparată cu poporul, la masa Domnului. Toţi fraţii care au primit cu adevărat o chemare divină să slujească în casa lui Dumnezeu rămân în Cuvânt şi au partea lor în împărţirea hranei duhovniceşti peste tot în lume.

Răspuns: Dacă slujba pentru care m-a rânduit Domnul n-ar putea fi găsită în Scriptură, n-aş avea dreptul divin de a mă afla în slujba Lui. „Şi Dumnezeu a rânduit în Biserică, întâi apostoli; al doilea, prooroci; al treilea, învăţători…” (1 Corinteni 12:28). Fratele Branham a spus: „Nici un om nu are dreptul să predice decât dacă este ca Moise, dacă L-a întâlnit pe pământul sfânt…” (Căminul viitor, pag. 37). Fiecare bărbat care a fost chemat de Dumnezeu cunoaşte ziua, ceasul şi locul chemării sale, precum şi cuvintele exacte ale însărcinării sale. Mărturia mea este cunoscută peste tot în lume. A fost publicată în ediţia germană a revistei „Voice of Healing” (Glasul Vindecării) din martie 1963. Doi martori, Fred Sothman şi Banks Woods, au fost prezenţi în data de 3 decembrie 1962 când fratele Branham, prin descoperire divină, a repetat cuvânt cu cuvânt ceea ce îmi spusese mie Domnul în 2 aprilie 1962. Nu voi uita niciodată când prorocul a spus: „Frate Frank, tu nu ai înţeles corect ceea ce ţi-a spus Domnul. Tu ai crezut că va veni o foamete naturală şi ai depozitat hrană naturală.” Apoi, a continuat: „Domnul va trimite o foamete după auzirea Cuvintelor Lui. Hrana pe care tu trebuie s-o depozitezi este Cuvântul făgăduit al lui Dumnezeu pentru acest ceas…el se găseşte în mesajele care sunt înregistrate pe benzi…dar aşteaptă cu împărţirea hranei până primeşti şi restul.” Însărcinarea pe care am primit-o este dublă: Unu, să mă duc din oraş în oraş şi să predic Cuvântul (2 Timotei 4:1-5) şi doi, să împart hrana duhovnicească.

Providenţa divină a făcut ca fratele Don Bablitz să vină să mă vadă în timpul şederii mele în Edmonton, în casa familiei Wittmeier de pe bulevardul 137, în august, 1976. El a fost cel care, împreună cu o echipă de oameni, mi-a trimis predicile tipărite ale fratelui Branham, timp de ani de zile, la diversele adrese unde mă aflam, în funcţie de vizitele pe care le făceam în numeroase ţări. În acea duminică dimineaţa, a spus dintr-o dată: „Frate Frank, noi vedem slujba fratelui Branham în Scriptură. Cum rămâne cu slujba ta? Se găseşte ea, de asemenea, în Scriptură?” L- am întrerupt şi am spus: „Te rog să te opreşti. Nu spune asta. Cum ar putea fi slujba mea în Scriptură?”

Puteţi s-o credeţi sau nu, dar a doua zi m-am trezit devreme, m-am îmbrăcat, m-am aşezat pe marginea patului şi m-am aplecat să-mi iau Biblia, când, din partea mea dreaptă – aşa cum s-a întâmplat întotdeauna – Domnul mi-a vorbit aceste cuvinte cu multă autoritate: „Slujitorul Meu, te-am rânduit să distribui hrana conform Matei 24:45-47.” Până în acel moment, nu dădusem atenţie acelor versete, darămite să le pun în legătură cu distribuirea hranei duhovniceşti din acest timp. Dumnezeu a spus că va trimite o foamete după auzirea Cuvintelor Domnului (Amos 8:11). De aceea, fratelui Branham i s-a spus să depoziteze hrana duhovnicească care este distribuită acum. Astfel, slujba care mi-a fost încredinţată mie de Dumnezeu este în legătură directă cu slujba fratelui Branham. Una este să depozitezi hrana bogată în coşuri, aşa cum i-a fost arătat fratelui Branham, şi alta este să împărtăşeşti hrana preparată cu poporul, la masa Domnului. Toţi fraţii care au primit cu adevărat o chemare divină să slujească în casa lui Dumnezeu rămân în Cuvânt şi au partea lor în împărţirea hranei duhovniceşti peste tot în lume.