În Daniel 7.9-10 ne este relatată o întâmplare deosebită: „Mă uitam la aceste lucruri, până când s-au aşezat nişte scaune de domnie. Şi un Îmbătrânit de zile a şezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada, şi părul capului Lui era ca nişte lână curată; scaunul Lui de domnie era ca nişte flăcări de foc, şi roatele Lui ca un foc aprins.” Cu siguranţă, Dumnezeu nu este un moşneag şi nici un bunic. EL este Tatăl nostru şi acelaşi Dumnezeu veşnic neschimbător. În vedenia aceasta, Daniel L-a văzut în toată maiestatea Sa, ca Judecător, ca autoritatea cea mai înaltă. În versetul 13 Daniel mărturiseşte: „M-am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte, şi iată că pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel Îmbătrânit de zile şi a fost adus înaintea Lui.”

Texte ca acesta au fost folosite ca dovadă că Dumnezeu este alcătuit din mai multe persoane, dar a fost scăpat din vedere faptul că prorocii din Vechiul Testament au văzut mai dinainte lucrurile care urmau să se întâmple în Noul Testament. Vedenia aceasta nu s-a împlinit până în ziua de azi: „I S-a dat stăpânire, slavă şi putere împărătească, pentru ca să-i slujească toate popoarele, neamurile, şi oamenii de toate limbile. Stăpânirea Lui este o stăpânire veşnică, şi nu va trece nicidecum, şi împărăţia Lui nu va fi nimicită niciodată.” Va veni clipa când Hristos va domni ca Împărat, iar noi vom domni împreună cu El. Nu aţi fi surprinşi dacă aţi constata că aceeaşi descriere a acestui Îmbătrânit de zile, coincide cu descrierea Fiului omului? Ca să verificăm acest lucru, vom citi Apocalipsa 1 de la versetul 13: ,,…în mijlocul celor şapte sfeşnice pe cineva care semăna cu Fiul omului, îmbrăcat cu o haină lungă până la picioare, şi încins la piept cu un brâu de aur. Capul şi părul Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada, ochii Lui erau ca para focului.” Dacă am folosi termenii din Noul Testament, am spune simplu că Daniel L-a văzut pe Tatăl cu părul alb, iar Ioan L-a văzut pe Fiul cu părul alb. Ambele descrieri sunt asemănătoare. Aceasta nu face altceva decât să confirme din nou că Fiul este descoperirea Tatălui, iar la sfârşit se va contopi din nou cu Dumnezeu, după cum spune 1 Cor. 15.28. Acest lucru este foarte clar. A fost o vreme când Fiul nu a existat, însă era Domnul; acum El există ca Fiu, iar după aceea va fi din nou Domn. Cel pe care Ioan L-a văzut umblând în mijlocul celor şapte sfeşnice de aur ca Fiul omului, este Acela care mărturiseşte despre Sine: „EU sunt Alfa şi Omega, începutul şi Sfârşitul”, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic.” (Apoc. 1.8). Înainte ca Domnul să mărturisească despre Sine, Ioan L-a văzut venind, într-o vedenie: „Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.” v.7

În Apocalipsa 20 de la versetul 11, este descrisă judecata din urmă. Pe scaunul de domnie stătea o singură persoană. Toţi vor apărea înaintea Lui. „Apoi am văzut un scaun de domnie mare şi alb şi pe Cel ce şedea pe el. Pământul şi cerul au fugit dinaintea Lui.”

În Apoc. 22.3 citim despre „Scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului” dar când este descrisă persoana care stă pe tron, se vorbeşte la singular. „Ei vor vedea faţa Lui [nu „feţele lor”], şi Numele Lui [nu „numele lor”] va fi pe frunţile lor.” – v.4 Cel ce a vorbit la început, va vorbi din nou la sfârşit. În ultimul capitol al ultimei cărţi Îl auzim spunând: „Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui. Eu sunt Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Începutul şi Sfârşitul.” Apoc. 22.12-13

Oricine ştie că despre tema aceasta inepuizabilă s-ar putea scrie volume întregi de cărţi. Aceste câteva versete biblice au fost prezentate cu scopul de a ajuta fiecăruia să cerceteze personal subiectul acesta, cu rugăciune. Noi trebuie să fim siguri că în orice credem şi învăţăm, rămânem în graniţele Cuvântului lui Dumnezeu. Când totul va fi desăvârşit, nu va mai fi nevoie de un Mântuitor, Vindecător, nici de Mijlocitor şi Avocat, etc. Totul va fi adus din nou înapoi la Dumnezeu, şi totul va fi desăvârşit întreaga veşnicie. Atunci nu vom mai auzi despre Fiul Omului, Fiul lui David, Fiul lui Dumnezeu – ci Dumnezeu va fi totul în toţi. Ca o concluzie a acestei expuneri, redăm descrierea din Apocalipsa 21.3-7 : „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! EL va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu Însuşi va fi cu ei. EL va fi Dumnezeul lor. EL va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.” Cel ce şedea pe scaunul de domnie a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” Şi a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezut şi adevărate.” Apoi mi­-a zis: „S-a isprăvit! EU sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. Celui ce îi este sete, îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii. Cel ce va birui, va moşteni aceste lucruri. EU voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu.””Amin!

În Daniel 7.9-10 ne este relatată o întâmplare deosebită: „Mă uitam la aceste lucruri, până când s-au aşezat nişte scaune de domnie. Şi un Îmbătrânit de zile a şezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada, şi părul capului Lui era ca nişte lână curată; scaunul Lui de domnie era ca nişte flăcări de foc, şi roatele Lui ca un foc aprins.” Cu siguranţă, Dumnezeu nu este un moşneag şi nici un bunic. EL este Tatăl nostru şi acelaşi Dumnezeu veşnic neschimbător. În vedenia aceasta, Daniel L-a văzut în toată maiestatea Sa, ca Judecător, ca autoritatea cea mai înaltă. În versetul 13 Daniel mărturiseşte: „M-am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte, şi iată că pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel Îmbătrânit de zile şi a fost adus înaintea Lui.”

Texte ca acesta au fost folosite ca dovadă că Dumnezeu este alcătuit din mai multe persoane, dar a fost scăpat din vedere faptul că prorocii din Vechiul Testament au văzut mai dinainte lucrurile care urmau să se întâmple în Noul Testament. Vedenia aceasta nu s-a împlinit până în ziua de azi: „I S-a dat stăpânire, slavă şi putere împărătească, pentru ca să-i slujească toate popoarele, neamurile, şi oamenii de toate limbile. Stăpânirea Lui este o stăpânire veşnică, şi nu va trece nicidecum, şi împărăţia Lui nu va fi nimicită niciodată.” Va veni clipa când Hristos va domni ca Împărat, iar noi vom domni împreună cu El. Nu aţi fi surprinşi dacă aţi constata că aceeaşi descriere a acestui Îmbătrânit de zile, coincide cu descrierea Fiului omului? Ca să verificăm acest lucru, vom citi Apocalipsa 1 de la versetul 13: ,,…în mijlocul celor şapte sfeşnice pe cineva care semăna cu Fiul omului, îmbrăcat cu o haină lungă până la picioare, şi încins la piept cu un brâu de aur. Capul şi părul Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada, ochii Lui erau ca para focului.” Dacă am folosi termenii din Noul Testament, am spune simplu că Daniel L-a văzut pe Tatăl cu părul alb, iar Ioan L-a văzut pe Fiul cu părul alb. Ambele descrieri sunt asemănătoare. Aceasta nu face altceva decât să confirme din nou că Fiul este descoperirea Tatălui, iar la sfârşit se va contopi din nou cu Dumnezeu, după cum spune 1 Cor. 15.28. Acest lucru este foarte clar. A fost o vreme când Fiul nu a existat, însă era Domnul; acum El există ca Fiu, iar după aceea va fi din nou Domn. Cel pe care Ioan L-a văzut umblând în mijlocul celor şapte sfeşnice de aur ca Fiul omului, este Acela care mărturiseşte despre Sine: „EU sunt Alfa şi Omega, începutul şi Sfârşitul”, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic.” (Apoc. 1.8). Înainte ca Domnul să mărturisească despre Sine, Ioan L-a văzut venind, într-o vedenie: „Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.” v.7

În Apocalipsa 20 de la versetul 11, este descrisă judecata din urmă. Pe scaunul de domnie stătea o singură persoană. Toţi vor apărea înaintea Lui. „Apoi am văzut un scaun de domnie mare şi alb şi pe Cel ce şedea pe el. Pământul şi cerul au fugit dinaintea Lui.”

În Apoc. 22.3 citim despre „Scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului” dar când este descrisă persoana care stă pe tron, se vorbeşte la singular. „Ei vor vedea faţa Lui [nu „feţele lor”], şi Numele Lui [nu „numele lor”] va fi pe frunţile lor.” – v.4 Cel ce a vorbit la început, va vorbi din nou la sfârşit. În ultimul capitol al ultimei cărţi Îl auzim spunând: „Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui. Eu sunt Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă, Începutul şi Sfârşitul.” Apoc. 22.12-13

Oricine ştie că despre tema aceasta inepuizabilă s-ar putea scrie volume întregi de cărţi. Aceste câteva versete biblice au fost prezentate cu scopul de a ajuta fiecăruia să cerceteze personal subiectul acesta, cu rugăciune. Noi trebuie să fim siguri că în orice credem şi învăţăm, rămânem în graniţele Cuvântului lui Dumnezeu. Când totul va fi desăvârşit, nu va mai fi nevoie de un Mântuitor, Vindecător, nici de Mijlocitor şi Avocat, etc. Totul va fi adus din nou înapoi la Dumnezeu, şi totul va fi desăvârşit întreaga veşnicie. Atunci nu vom mai auzi despre Fiul Omului, Fiul lui David, Fiul lui Dumnezeu – ci Dumnezeu va fi totul în toţi. Ca o concluzie a acestei expuneri, redăm descrierea din Apocalipsa 21.3-7 : „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! EL va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu Însuşi va fi cu ei. EL va fi Dumnezeul lor. EL va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.” Cel ce şedea pe scaunul de domnie a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” Şi a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezut şi adevărate.” Apoi mi­-a zis: „S-a isprăvit! EU sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. Celui ce îi este sete, îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii. Cel ce va birui, va moşteni aceste lucruri. EU voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu.””Amin!